Acasă › Clasa a 7-a › Produsul cartezian. Sistemul de axe ortogonale. Distanța dintre două puncte
Produsul cartezian. Sistemul de axe ortogonale. Distanța dintre două puncte
Perechi ordonate, produsul cartezian a două mulțimi, reprezentarea punctelor în plan, distanța dintre două puncte.
Produsul cartezian
Pentru mulțimile A și B, produsul cartezian este mulțimea perechilor ordonate (a, b) cu a ∈ A și b ∈ B.
Numărul de elemente: |A × B| = |A|·|B|
În general A × B ≠ B × A
Sistemul de axe ortogonale
Două axe perpendiculare, Ox (abscisa) și Oy (ordonata), cu originea O. Punctul P(a, b) are abscisa a și ordonata b.
Cele patru cadrane: I (+, +), II (−, +), III (−, −), IV (+, −).
față de Oy: (−a, b)
față de origine: (−a, −b)
Distanța dintre două puncte
Pe aceeași verticală: AB = |y₂ − y₁|
În general: AB = √[(x₂ − x₁)² + (y₂ − y₁)²]
AB este ipotenuza unui triunghi dreptunghic cu catetele de lungimi 4 și 3, deci AB = 5. Formula de mai sus este teorema lui Pitagora.
Greșeli frecvente
- Se inversează abscisa cu ordonata.
- Se scrie AB = (x₂ − x₁) + (y₂ − y₁), fără pătrate și radical.
- Se uită ca distanța să fie pozitivă.
Exerciții
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-ți răspunsurile. Exercițiile sunt grupate pe trei niveluri de dificultate. La test vei primi și variante de răspuns.
Nivel ușor (50 de exerciții)
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
- Dacă A = {2, 7} și B = {a, y}, care dintre perechile următoare aparține lui A × B?Variante: A) (2, a) · B) (a, 2) · C) (a, y) · D) (2, 7) · E) (9, a)
- Dacă A = {2, 8} și B = {b, a}, care dintre perechile următoare aparține lui A × B?Variante: A) (2, 8) · B) (b, a) · C) (b, 2) · D) (2, b) · E) (10, b)
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
- Care este ordonata punctului A(−3, 5)?
- Care este abscisa punctului M(−1, 4)?
- Dacă A = {7, 8} și B = {c, x}, care dintre perechile următoare aparține lui A × B?Variante: A) (7, 8) · B) (c, x) · C) (15, c) · D) (c, 7) · E) (7, c)
- Care este ordonata punctului A(−4, −2)?
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
- Punctul P(a, 0) se află pe
- Mulțimea A are 4 elemente, iar B are 2 elemente. Câte elemente are A × B?
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
- Care este ordonata punctului A(−3, −5)?
- Dacă A = {5, 8} și B = {d, c}, care dintre perechile următoare aparține lui A × B?Variante: A) (5, 8) · B) (5, d) · C) (13, d) · D) (d, 5) · E) (d, c)
- Mulțimea A are 3 elemente, iar B are 2 elemente. Câte elemente are A × B?
- Dacă A = {2, 5} și B = {x, a}, care dintre perechile următoare aparține lui A × B?Variante: A) (x, a) · B) (2, 5) · C) (2, x) · D) (x, 2) · E) (7, x)
- Mulțimea A are 3 elemente, iar B are 5 elemente. Câte elemente are A × B?
- Dacă A = {3, 4} și B = {c, a}, care dintre perechile următoare aparține lui A × B?Variante: A) (7, c) · B) (c, 3) · C) (3, c) · D) (3, 4) · E) (c, a)
- Care este ordonata punctului A(3, −4)?
- Care este ordonata punctului A(3, 5)?
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
- Mulțimea A are 2 elemente, iar B are 5 elemente. Câte elemente are A × B?
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
- Mulțimea A are 4 elemente, iar B are 7 elemente. Câte elemente are A × B?
- Care este ordonata punctului A(−3, 4)?
- Mulțimea A are 5 elemente, iar B are 4 elemente. Câte elemente are A × B?
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
- Dacă A = {1, 7} și B = {c, y}, care dintre perechile următoare aparține lui A × B?Variante: A) (1, 7) · B) (8, c) · C) (c, y) · D) (1, c) · E) (c, 1)
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
- Mulțimea A are 3 elemente, iar B are 4 elemente. Câte elemente are A × B?
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
- Dacă A = {6, 8} și B = {a, x}, care dintre perechile următoare aparține lui A × B?Variante: A) (a, x) · B) (6, 8) · C) (6, a) · D) (14, a) · E) (a, 6)
- Dacă A = {1, 2} și B = {x, b}, care dintre perechile următoare aparține lui A × B?Variante: A) (x, b) · B) (1, 2) · C) (1, x) · D) (3, x) · E) (x, 1)
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
- Mulțimea A are 6 elemente, iar B are 2 elemente. Câte elemente are A × B?
- Care este ordonata punctului A(−5, −3)?
- Care este ordonata punctului A(−5, 3)?
- Dacă A = {1, 4} și B = {y, c}, care dintre perechile următoare aparține lui A × B?Variante: A) (y, 1) · B) (y, c) · C) (1, y) · D) (5, y) · E) (1, 4)
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
- Mulțimea A are 5 elemente, iar B are 2 elemente. Câte elemente are A × B?
- Dacă A = {1, 5} și B = {a, c}, care dintre perechile următoare aparține lui A × B?Variante: A) (1, a) · B) (1, 5) · C) (a, c) · D) (6, a) · E) (a, 1)
- Care sunt coordonatele punctului A din figură?
Arată răspunsurile: nivel ușor
- (−3, 5) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este −3, ordonata (pe Oy) este 5.
- (2, a) — Un element din A × B are prima componentă din A și a doua din B: (2, a).
- (2, b) — Un element din A × B are prima componentă din A și a doua din B: (2, b).
- (−1, −4) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este −1, ordonata (pe Oy) este −4.
- (−3, 2) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este −3, ordonata (pe Oy) este 2.
- 5 — În perechea (x, y), x este abscisa și y este ordonata. Ordonata este 5.
- −1 — Abscisa este prima coordonată: −1.
- (7, c) — Un element din A × B are prima componentă din A și a doua din B: (7, c).
- −2 — În perechea (x, y), x este abscisa și y este ordonata. Ordonata este −2.
- (−3, 4) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este −3, ordonata (pe Oy) este 4.
- (−2, −5) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este −2, ordonata (pe Oy) este −5.
- (2, −3) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este 2, ordonata (pe Oy) este −3.
- axa Ox — Punctele cu ordonata 0 se află pe axa Ox.
- 8 — Produsul cartezian are |A|·|B| = 4·2 = 8 elemente (perechi ordonate).
- (1, −5) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este 1, ordonata (pe Oy) este −5.
- −5 — În perechea (x, y), x este abscisa și y este ordonata. Ordonata este −5.
- (5, d) — Un element din A × B are prima componentă din A și a doua din B: (5, d).
- 6 — Produsul cartezian are |A|·|B| = 3·2 = 6 elemente (perechi ordonate).
- (2, x) — Un element din A × B are prima componentă din A și a doua din B: (2, x).
- 15 — Produsul cartezian are |A|·|B| = 3·5 = 15 elemente (perechi ordonate).
- (3, c) — Un element din A × B are prima componentă din A și a doua din B: (3, c).
- −4 — În perechea (x, y), x este abscisa și y este ordonata. Ordonata este −4.
- 5 — În perechea (x, y), x este abscisa și y este ordonata. Ordonata este 5.
- (3, 4) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este 3, ordonata (pe Oy) este 4.
- 10 — Produsul cartezian are |A|·|B| = 2·5 = 10 elemente (perechi ordonate).
- (−5, −1) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este −5, ordonata (pe Oy) este −1.
- 28 — Produsul cartezian are |A|·|B| = 4·7 = 28 elemente (perechi ordonate).
- 4 — În perechea (x, y), x este abscisa și y este ordonata. Ordonata este 4.
- 20 — Produsul cartezian are |A|·|B| = 5·4 = 20 elemente (perechi ordonate).
- (1, 5) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este 1, ordonata (pe Oy) este 5.
- (−4, 1) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este −4, ordonata (pe Oy) este 1.
- (1, c) — Un element din A × B are prima componentă din A și a doua din B: (1, c).
- (3, −1) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este 3, ordonata (pe Oy) este −1.
- 12 — Produsul cartezian are |A|·|B| = 3·4 = 12 elemente (perechi ordonate).
- (2, −1) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este 2, ordonata (pe Oy) este −1.
- (6, a) — Un element din A × B are prima componentă din A și a doua din B: (6, a).
- (1, x) — Un element din A × B are prima componentă din A și a doua din B: (1, x).
- (−2, −4) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este −2, ordonata (pe Oy) este −4.
- (1, 4) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este 1, ordonata (pe Oy) este 4.
- (2, 5) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este 2, ordonata (pe Oy) este 5.
- (−4, −1) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este −4, ordonata (pe Oy) este −1.
- (3, 1) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este 3, ordonata (pe Oy) este 1.
- 12 — Produsul cartezian are |A|·|B| = 6·2 = 12 elemente (perechi ordonate).
- −3 — În perechea (x, y), x este abscisa și y este ordonata. Ordonata este −3.
- 3 — În perechea (x, y), x este abscisa și y este ordonata. Ordonata este 3.
- (1, y) — Un element din A × B are prima componentă din A și a doua din B: (1, y).
- (−5, −2) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este −5, ordonata (pe Oy) este −2.
- 10 — Produsul cartezian are |A|·|B| = 5·2 = 10 elemente (perechi ordonate).
- (1, a) — Un element din A × B are prima componentă din A și a doua din B: (1, a).
- (−5, 4) — Citim pe axe: abscisa (pe Ox) este −5, ordonata (pe Oy) este 4.
Nivel mediu (50 de exerciții)
- Care este simetricul punctului A(5, −4) față de axa Ox?
- Care este simetricul punctului A(−1, 2) față de origine?
- Care este distanța dintre punctele A(3, −2) și B(12, 10)?
- Care este simetricul punctului A(−5, −5) față de axa Ox?
- Care este simetricul punctului A(−5, −4) față de axa Ox?
- Care este simetricul punctului A(−3, −1) față de axa Ox?
- Care este simetricul punctului A(−4, −3) față de origine?
- Care este simetricul punctului A(−5, 1) față de origine?
- Care este simetricul punctului A(−2, −2) față de axa Ox?
- Care este simetricul punctului A(−2, 5) față de axa Ox?
- Care este simetricul punctului A(−2, −4) față de axa Ox?
- Care este simetricul punctului A(−3, 5) față de axa Ox?
- Care este simetricul punctului A(4, 1) față de axa Ox?
- Care este distanța dintre punctele A(3, −4) și B(12, 8)?
- Care este simetricul punctului A(−1, −1) față de axa Ox?
- Care este distanța dintre punctele A(−3, 0) și B(3, 8)?
- Care este simetricul punctului A(−3, −2) față de origine?
- Care este simetricul punctului A(2, −4) față de origine?
- Care este distanța dintre punctele A(2, 2) și B(5, 6)?
- Care este simetricul punctului A(−5, 1) față de axa Ox?
- Care este simetricul punctului A(3, −4) față de origine?
- Care este simetricul punctului A(5, 5) față de axa Ox?
- Care este simetricul punctului A(3, −5) față de axa Ox?
- Care este simetricul punctului A(1, 3) față de axa Ox?
- Care este simetricul punctului A(−4, −4) față de axa Ox?
- Care este simetricul punctului A(−4, 5) față de axa Ox?
- Care este distanța dintre punctele A(2, −4) și B(8, 4)?
- Care este simetricul punctului A(−1, 5) față de axa Ox?
- Care este simetricul punctului A(3, 1) față de origine?
- Care este simetricul punctului A(5, 4) față de axa Ox?
- Care este distanța dintre punctele A(2, −3) și B(5, 1)?
- Care este distanța dintre punctele A(−3, 0) și B(6, 12)?
- Care este simetricul punctului A(−4, 1) față de origine?
- Care este simetricul punctului A(3, 5) față de axa Ox?
- Care este simetricul punctului A(5, −2) față de axa Ox?
- Care este distanța dintre punctele A(1, −4) și B(10, 8)?
- Care este simetricul punctului A(−1, 3) față de axa Ox?
- Care este distanța dintre punctele A(−3, 1) și B(5, 16)?
- Care este distanța dintre punctele A(2, 1) și B(7, 13)?
- Care este distanța dintre punctele A(−1, −3) și B(7, 12)?
- Care este simetricul punctului A(−3, −3) față de axa Ox?
- Care este simetricul punctului A(−5, −3) față de origine?
- Care este simetricul punctului A(−4, 1) față de axa Ox?
- Care este simetricul punctului A(−5, −2) față de axa Ox?
- Care este distanța dintre punctele A(−3, 2) și B(2, 14)?
- Care este simetricul punctului A(2, −1) față de origine?
- Care este simetricul punctului A(−2, 4) față de axa Ox?
- Care este distanța dintre punctele A(−3, −4) și B(0, 0)?
- Care este distanța dintre punctele A(1, −3) și B(10, 9)?
- Care este simetricul punctului A(2, 3) față de axa Ox?
Arată răspunsurile: nivel mediu
- (5, 4) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (5, 4).
- (1, −2) — Față de origine se schimbă semnul ambelor coordonate: (1, −2).
- 15 — AB = √[(x₂ − x₁)² + (y₂ − y₁)²] = √(9² + 12²) = √225 = 15.
- (−5, 5) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (−5, 5).
- (−5, 4) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (−5, 4).
- (−3, 1) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (−3, 1).
- (4, 3) — Față de origine se schimbă semnul ambelor coordonate: (4, 3).
- (5, −1) — Față de origine se schimbă semnul ambelor coordonate: (5, −1).
- (−2, 2) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (−2, 2).
- (−2, −5) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (−2, −5).
- (−2, 4) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (−2, 4).
- (−3, −5) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (−3, −5).
- (4, −1) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (4, −1).
- 15 — AB = √[(x₂ − x₁)² + (y₂ − y₁)²] = √(9² + 12²) = √225 = 15.
- (−1, 1) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (−1, 1).
- 10 — AB = √[(x₂ − x₁)² + (y₂ − y₁)²] = √(6² + 8²) = √100 = 10.
- (3, 2) — Față de origine se schimbă semnul ambelor coordonate: (3, 2).
- (−2, 4) — Față de origine se schimbă semnul ambelor coordonate: (−2, 4).
- 5 — AB = √[(x₂ − x₁)² + (y₂ − y₁)²] = √(3² + 4²) = √25 = 5.
- (−5, −1) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (−5, −1).
- (−3, 4) — Față de origine se schimbă semnul ambelor coordonate: (−3, 4).
- (5, −5) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (5, −5).
- (3, 5) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (3, 5).
- (1, −3) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (1, −3).
- (−4, 4) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (−4, 4).
- (−4, −5) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (−4, −5).
- 10 — AB = √[(x₂ − x₁)² + (y₂ − y₁)²] = √(6² + 8²) = √100 = 10.
- (−1, −5) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (−1, −5).
- (−3, −1) — Față de origine se schimbă semnul ambelor coordonate: (−3, −1).
- (5, −4) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (5, −4).
- 5 — AB = √[(x₂ − x₁)² + (y₂ − y₁)²] = √(3² + 4²) = √25 = 5.
- 15 — AB = √[(x₂ − x₁)² + (y₂ − y₁)²] = √(9² + 12²) = √225 = 15.
- (4, −1) — Față de origine se schimbă semnul ambelor coordonate: (4, −1).
- (3, −5) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (3, −5).
- (5, 2) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (5, 2).
- 15 — AB = √[(x₂ − x₁)² + (y₂ − y₁)²] = √(9² + 12²) = √225 = 15.
- (−1, −3) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (−1, −3).
- 17 — AB = √[(x₂ − x₁)² + (y₂ − y₁)²] = √(8² + 15²) = √289 = 17.
- 13 — AB = √[(x₂ − x₁)² + (y₂ − y₁)²] = √(5² + 12²) = √169 = 13.
- 17 — AB = √[(x₂ − x₁)² + (y₂ − y₁)²] = √(8² + 15²) = √289 = 17.
- (−3, 3) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (−3, 3).
- (5, 3) — Față de origine se schimbă semnul ambelor coordonate: (5, 3).
- (−4, −1) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (−4, −1).
- (−5, 2) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (−5, 2).
- 13 — AB = √[(x₂ − x₁)² + (y₂ − y₁)²] = √(5² + 12²) = √169 = 13.
- (−2, 1) — Față de origine se schimbă semnul ambelor coordonate: (−2, 1).
- (−2, −4) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (−2, −4).
- 5 — AB = √[(x₂ − x₁)² + (y₂ − y₁)²] = √(3² + 4²) = √25 = 5.
- 15 — AB = √[(x₂ − x₁)² + (y₂ − y₁)²] = √(9² + 12²) = √225 = 15.
- (2, −3) — Față de axa Ox se schimbă semnul ordonatei: (2, −3).
Nivel dificil (50 de exerciții)
- Calculează distanța dintre A(3, 0) și B(4, 5).
- Dacă A are 6 elemente și B are 3 elemente, câte elemente are (A × B) ∪ (B × A) dacă A ∩ B = ∅?
- Calculează distanța dintre A(−4, 0) și B(1, 3).
- Triunghiul ABC are A(−1, −4), B(1, −4), C(−1, −1). Care este aria lui?
- Triunghiul ABC are A(−2, −4), B(−1, −4), C(−2, 0). Care este aria lui?
- Dreptunghiul ABCD are vârfurile A(−2, 0), B(3, 0), C(3, 2), D(−2, 2). Cât este perimetrul?
- Calculează distanța dintre A(−3, 3) și B(1, 5).
- Triunghiul ABC are A(0, 4), B(1, 4), C(0, 9). Care este aria lui?
- Triunghiul ABC are A(−2, 4), B(3, 4), C(−2, 5). Care este aria lui?
- Dreptunghiul ABCD are vârfurile A(−2, −1), B(2, −1), C(2, 5), D(−2, 5). Cât este perimetrul?
- Dreptunghiul ABCD are vârfurile A(−2, −2), B(3, −2), C(3, 3), D(−2, 3). Cât este perimetrul?
- Triunghiul ABC are A(−2, −3), B(2, −3), C(−2, −1). Care este aria lui?
- Dacă A are 4 elemente și B are 2 elemente, câte elemente are (A × B) ∪ (B × A) dacă A ∩ B = ∅?
- Dacă A are 4 elemente și B are 3 elemente, câte elemente are (A × B) ∪ (B × A) dacă A ∩ B = ∅?
- Dreptunghiul ABCD are vârfurile A(−1, −2), B(4, −2), C(4, 3), D(−1, 3). Cât este perimetrul?
- Dreptunghiul ABCD are vârfurile A(−1, −2), B(3, −2), C(3, 0), D(−1, 0). Cât este perimetrul?
- Triunghiul ABC are A(2, 0), B(4, 0), C(2, 3). Care este aria lui?
- Triunghiul ABC are A(4, −4), B(7, −4), C(4, −3). Care este aria lui?
- Triunghiul ABC are A(2, −4), B(6, −4), C(2, −3). Care este aria lui?
- Dreptunghiul ABCD are vârfurile A(−3, −1), B(1, −1), C(1, 1), D(−3, 1). Cât este perimetrul?
- Dacă A are 3 elemente și B are 5 elemente, câte elemente are (A × B) ∪ (B × A) dacă A ∩ B = ∅?
- Dreptunghiul ABCD are vârfurile A(−2, −3), B(0, −3), C(0, 2), D(−2, 2). Cât este perimetrul?
- Dreptunghiul ABCD are vârfurile A(−1, −3), B(5, −3), C(5, 3), D(−1, 3). Cât este perimetrul?
- Calculează distanța dintre A(−3, 3) și B(−2, 6).
- Calculează distanța dintre A(2, 4) și B(3, 8).
- Triunghiul ABC are A(4, −4), B(9, −4), C(4, 1). Care este aria lui?
- Calculează distanța dintre A(4, 1) și B(7, 4).
- Dacă A are 3 elemente și B are 4 elemente, câte elemente are (A × B) ∪ (B × A) dacă A ∩ B = ∅?
- Dreptunghiul ABCD are vârfurile A(−2, −1), B(4, −1), C(4, 4), D(−2, 4). Cât este perimetrul?
- Dreptunghiul ABCD are vârfurile A(−2, −1), B(1, −1), C(1, 2), D(−2, 2). Cât este perimetrul?
- Calculează distanța dintre A(−1, −2) și B(1, −1).
- Dreptunghiul ABCD are vârfurile A(0, 0), B(6, 0), C(6, 6), D(0, 6). Cât este perimetrul?
- Dacă A are 3 elemente și B are 2 elemente, câte elemente are (A × B) ∪ (B × A) dacă A ∩ B = ∅?
- Triunghiul ABC are A(4, 1), B(8, 1), C(4, 2). Care este aria lui?
- Dacă A are 2 elemente și B are 4 elemente, câte elemente are (A × B) ∪ (B × A) dacă A ∩ B = ∅?
- Calculează distanța dintre A(0, 0) și B(2, 3).
- Calculează distanța dintre A(1, −4) și B(5, −2).
- Calculează distanța dintre A(3, −2) și B(8, 2).
- Triunghiul ABC are A(0, −1), B(1, −1), C(0, 2). Care este aria lui?
- Dreptunghiul ABCD are vârfurile A(−3, 0), B(−1, 0), C(−1, 4), D(−3, 4). Cât este perimetrul?
- Dreptunghiul ABCD are vârfurile A(−1, −2), B(4, −2), C(4, 1), D(−1, 1). Cât este perimetrul?
- Calculează distanța dintre A(0, −3) și B(5, −2).
- Triunghiul ABC are A(4, 2), B(8, 2), C(4, 7). Care este aria lui?
- Dreptunghiul ABCD are vârfurile A(−1, 0), B(1, 0), C(1, 4), D(−1, 4). Cât este perimetrul?
- Calculează distanța dintre A(−4, −2) și B(1, 2).
- Dacă A are 6 elemente și B are 2 elemente, câte elemente are (A × B) ∪ (B × A) dacă A ∩ B = ∅?
- Calculează distanța dintre A(0, −4) și B(1, −3).
- Calculează distanța dintre A(2, 3) și B(3, 8).
- Calculează distanța dintre A(4, −4) și B(8, −3).
- Dacă A are 2 elemente și B are 5 elemente, câte elemente are (A × B) ∪ (B × A) dacă A ∩ B = ∅?
Arată răspunsurile: nivel dificil
- √26 — AB = √((1)² + (5)²) = √(1 + 25) = √26.
- 36 — Dacă mulțimile sunt disjuncte, A × B și B × A nu au perechi comune. Deci |(A × B) ∪ (B × A)| = 18 + 18 = 36.
- √34 — AB = √((5)² + (3)²) = √(25 + 9) = √34.
- 3 — Triunghiul este dreptunghic în A, cu catetele AB = 2 și AC = 3. Aria = (2·3)/2 = 3.
- 2 — Triunghiul este dreptunghic în A, cu catetele AB = 1 și AC = 4. Aria = (1·4)/2 = 2.
- 14 — AB = 5 și BC = 2 (latura orizontală și cea verticală). P = 2(5 + 2) = 14.
- 2√5 — AB = √((4)² + (2)²) = √(16 + 4) = √20 = 2√5.
- 5/2 — Triunghiul este dreptunghic în A, cu catetele AB = 1 și AC = 5. Aria = (1·5)/2 = 5/2.
- 5/2 — Triunghiul este dreptunghic în A, cu catetele AB = 5 și AC = 1. Aria = (5·1)/2 = 5/2.
- 20 — AB = 4 și BC = 6 (latura orizontală și cea verticală). P = 2(4 + 6) = 20.
- 20 — AB = 5 și BC = 5 (latura orizontală și cea verticală). P = 2(5 + 5) = 20.
- 4 — Triunghiul este dreptunghic în A, cu catetele AB = 4 și AC = 2. Aria = (4·2)/2 = 4.
- 16 — Dacă mulțimile sunt disjuncte, A × B și B × A nu au perechi comune. Deci |(A × B) ∪ (B × A)| = 8 + 8 = 16.
- 24 — Dacă mulțimile sunt disjuncte, A × B și B × A nu au perechi comune. Deci |(A × B) ∪ (B × A)| = 12 + 12 = 24.
- 20 — AB = 5 și BC = 5 (latura orizontală și cea verticală). P = 2(5 + 5) = 20.
- 12 — AB = 4 și BC = 2 (latura orizontală și cea verticală). P = 2(4 + 2) = 12.
- 3 — Triunghiul este dreptunghic în A, cu catetele AB = 2 și AC = 3. Aria = (2·3)/2 = 3.
- 3/2 — Triunghiul este dreptunghic în A, cu catetele AB = 3 și AC = 1. Aria = (3·1)/2 = 3/2.
- 2 — Triunghiul este dreptunghic în A, cu catetele AB = 4 și AC = 1. Aria = (4·1)/2 = 2.
- 12 — AB = 4 și BC = 2 (latura orizontală și cea verticală). P = 2(4 + 2) = 12.
- 30 — Dacă mulțimile sunt disjuncte, A × B și B × A nu au perechi comune. Deci |(A × B) ∪ (B × A)| = 15 + 15 = 30.
- 14 — AB = 2 și BC = 5 (latura orizontală și cea verticală). P = 2(2 + 5) = 14.
- 24 — AB = 6 și BC = 6 (latura orizontală și cea verticală). P = 2(6 + 6) = 24.
- √10 — AB = √((1)² + (3)²) = √(1 + 9) = √10.
- √17 — AB = √((1)² + (4)²) = √(1 + 16) = √17.
- 25/2 — Triunghiul este dreptunghic în A, cu catetele AB = 5 și AC = 5. Aria = (5·5)/2 = 25/2.
- 3√2 — AB = √((3)² + (3)²) = √(9 + 9) = √18 = 3√2.
- 24 — Dacă mulțimile sunt disjuncte, A × B și B × A nu au perechi comune. Deci |(A × B) ∪ (B × A)| = 12 + 12 = 24.
- 22 — AB = 6 și BC = 5 (latura orizontală și cea verticală). P = 2(6 + 5) = 22.
- 12 — AB = 3 și BC = 3 (latura orizontală și cea verticală). P = 2(3 + 3) = 12.
- √5 — AB = √((2)² + (1)²) = √(4 + 1) = √5.
- 24 — AB = 6 și BC = 6 (latura orizontală și cea verticală). P = 2(6 + 6) = 24.
- 12 — Dacă mulțimile sunt disjuncte, A × B și B × A nu au perechi comune. Deci |(A × B) ∪ (B × A)| = 6 + 6 = 12.
- 2 — Triunghiul este dreptunghic în A, cu catetele AB = 4 și AC = 1. Aria = (4·1)/2 = 2.
- 16 — Dacă mulțimile sunt disjuncte, A × B și B × A nu au perechi comune. Deci |(A × B) ∪ (B × A)| = 8 + 8 = 16.
- √13 — AB = √((2)² + (3)²) = √(4 + 9) = √13.
- 2√5 — AB = √((4)² + (2)²) = √(16 + 4) = √20 = 2√5.
- √41 — AB = √((5)² + (4)²) = √(25 + 16) = √41.
- 3/2 — Triunghiul este dreptunghic în A, cu catetele AB = 1 și AC = 3. Aria = (1·3)/2 = 3/2.
- 12 — AB = 2 și BC = 4 (latura orizontală și cea verticală). P = 2(2 + 4) = 12.
- 16 — AB = 5 și BC = 3 (latura orizontală și cea verticală). P = 2(5 + 3) = 16.
- √26 — AB = √((5)² + (1)²) = √(25 + 1) = √26.
- 10 — Triunghiul este dreptunghic în A, cu catetele AB = 4 și AC = 5. Aria = (4·5)/2 = 10.
- 12 — AB = 2 și BC = 4 (latura orizontală și cea verticală). P = 2(2 + 4) = 12.
- √41 — AB = √((5)² + (4)²) = √(25 + 16) = √41.
- 24 — Dacă mulțimile sunt disjuncte, A × B și B × A nu au perechi comune. Deci |(A × B) ∪ (B × A)| = 12 + 12 = 24.
- √2 — AB = √((1)² + (1)²) = √(1 + 1) = √2.
- √26 — AB = √((1)² + (5)²) = √(1 + 25) = √26.
- √17 — AB = √((4)² + (1)²) = √(16 + 1) = √17.
- 20 — Dacă mulțimile sunt disjuncte, A × B și B × A nu au perechi comune. Deci |(A × B) ∪ (B × A)| = 10 + 10 = 20.
Test online
Exersează lecția cu întrebări cu 5 variante de răspuns, dintre care doar una este corectă. Sunt 150 de întrebări, pe 3 niveluri: ușor, mediu și dificil. Alegi nivelul și câte întrebări vrei (10, 20, 30 sau 50).